Instituția Prefectului Municipiului București anunță că azi, 29 iulie 2019, doamna Nicoleta–Matilda Goleac, subprefectul municipiului București, a participat la ceremonia dedicată Zilei imnului național, eveniment care a avut loc în Piaţa Tricolorului – situată în fața Palatului Cercului Militar Naţional.
Prin Legea nr.99 din 26 mai 1998, s-a proclamat ziua de 29 iulie ca Ziua imnului național al României – Deşteaptă-te, române, simbol al unității Revoluției Române din anul 1848.
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu (şi publicat în suplimentul „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, nr. 25 din 21 iunie 1848, după prima parte a Proclamaţiei de la Izlaz), muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann. Calitățile de imn ale acestei poezii au fost intuite, încă de la apariția ei, de către Nicolae Balcescu, care o considera „Marseilleza românilor”, datorită caracterului ei retoric de proclamație sau manifest.
„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Ofiacial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991, datorită simbolisticii lui şi rolului jucat în momentele cruciale ale istoriei româneşti. Un cântec foarte drag românilor care a insuflat curaj în momentele cheie ale istoriei lor, cum au fost Războiul de Independenţă din 1877-1878, Primul şi al Doilea Război Mondial.
Epitetele „oarba neunire’”și „sfânta libertate” exprimă durerea neîmplinirii visului de unire și dorința arzătoare de liberate.
Adverbele în antiteză „acum” și „niciodată” subliniază singura șansă de a crea o altă soartă. Acest sublim „acum ori niciodată”, este prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion-ul” cu care grecii au luptat la Marathon şi la Salamina şi până la „Marseilleza” revoluţiei franceze, concentrând toate energiile vitale și mobilizând la maximum.
Imnul este cântecul chemării la unitate care se identifică cu istoria neamului. Acesta a încununat pretutindeni marile victorii și a glorificat eroii țării. Uneori, imnul este strigăt de revoltă, glas de independență sau odă eroică de izbândă a poporului român. Imnul este cel care nu cunoaște granițe și este răspândit pretutindeni în lume. Imnul „Deșteaptă-te, române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848, reprezintă sinteza valorilor şi a idealurilor poporului care îl cântă.
Tonul imnic, înălțător face din „Deşteaptă-te, române!” un cântec de biruință, exprimând direct sentimente de prețuire pentru poporul român.
