Comisia Municipiului București pentru Aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003

Ordinul Prefectului nr. 182/2023 privind componența Comisiei Municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 și a Legii nr. 290/2003

LEGEA NR. 9/1998 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14006)

Articolul 1 alin. (1) „ Cetăţenii români prejudiciaţi în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despăgubiri pentru bunurile imobile – construcţii şi terenuri – pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui, precum şi pentru plantaţii de pomi fructiferi şi/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiţi.”

Termen de depunere a cererii

Potrivit Legii nr. 348 din 21 iulie 2006, persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 97/2005 pentru acordarea de compensaţii cetăţenilor români care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998, au putut depune la comisiile judeţene şi comisia municipiului Bucureşti cereri însoţite de acte doveditoare, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi (până la 29.01.2008).

Nr. dosare înregistrate – 6280

Nr. Hotărâri emise – 5300

LEGEA 290/2003 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/44931)

În temeiul art. 1 alin (1) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, “ Cetăţenii români, deposedaţi ca urmare a părăsirii forţate a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Ţinutului Herţa, precum şi ca urmare a celui de al Doilea Război Mondial şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum şi pentru recolta neculeasă din anul părăsirii forţate a bunurilor, în condiţiile prezentei legi.”

Termen de depunere a cererii

ART. 5 alin. (1) ” Persoanele îndreptăţite vor depune cereri proprii, până la data de 1 mai 2007, la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Cererile trebuie însoţite de acte doveditoare, certificate de autorităţi, care pot fi completate cu declaraţii autentificate.”

Nr. dosare înregistrate – 7144

Nr. hotărâri emise – 2927

III. MODIFICĂRI LEGISLATIVE

Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative . Publicată în Monitorul Oficial Nr. 910 din 15 decembrie 2014

(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/163856)

Acte necesare soluţionării cererii formulate în temeiul Legii nr.9/1998
Acte doveditoare ale proprietăţilor deţinute în Cadrilater

Cerere adresată Prefectului, preşedintele Comisiei
Situaţie de avere imobilă rurală a locuitorului (colonistului) întocmită, semnată și ștampilată de Comisia mixtă româno-bulgară pe baza actelor autentice, exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale, purtând ștampila roșie, după caz;
Declaraţiunea din septembrie 1940, cu caracter de inventar al bunurilor abandonate pe teritoriul statului bulgar- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz;
Contract de vânzare-cumpărare încheiat între Oficiul Naţional al Colonizării şi colonist, anterior anului 1940- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale
Tablou de recolte neculese şi abandonate în Bulgaria, în care să figureze colonistul- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale
Lista Anexă la Tratatul de la Craiova cu Tabloul cu imobilele din mediul urban abandonate pe teritoriul statului bulgar, în care să figureze autorul – exemplarul eliberat de Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Situaţia foştilor proprietari ai bunurilor abandonate pe teritoriul statului bulgar, care nu au avut calitatea de colonişti

Potrivit art. V din Tratatul dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 “Bunurile rurale- proprietăţi clădite şi neclădite- situate în judeţele Durostor şi Caliacra (în delimitarea lor dinainte de 14 iunie 1925) dobândite potrivit legilor române şi aparţinând tuturor românilor ce nu sunt cuprinşi în transferul de populaţiuni, vor putea fi lichidate liber şi nesilit de către proprietarii lor, fără piedici ce ar rezulta din dispoziţiuni legislative sau administrative bulgare, într-un termen de 18 luni, cu începere de la schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţă. După expirarea acestui termen, autorităţile bulgare vor putea expropria aceste proprietăţi, în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri, stabilită după evaluările făcute de Comisiunea Mixtă pentru schimbul de populaţiuni.”

Astfel, cei care nu şi-au lichidat proprietăţile au putut beneficia de privilegiul depunerii actelor corespunzătoare la Comisia Mixtă româno-bulgară care, în urma verificărilor efectuate, a emis în final, Decizia de acceptare sau respingere. Pentru această categorie de proprietari, înscrisurile doveditoare sunt:

– Procesul verbal de inventariere, pe baza actelor autentice a proprietăţii rurale în cauză;

– Certificatul de identificare cadastrală şi evaluare;

– Decizia de acceptare nominală şi care să cuprindă bunurile evaluate.

Notă : Decizia de recunoaştere e beneficiului art. V din Tratat nu constituie o dovadă a nelichidării proprietăţilor dacă nu au fost îndeplinite celelalte condiţii.

Acte doveditoare ale bunurilor primite în România, ca despăgubiri, după recolonizare

– În situaţia în care recolonizarea s-a produs în centrele de recolonizare Constanţa sau Tulcea, se vor depune contracte de vânzare-cumpărare încheiate între statul roman, prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor- Oficiul Naţional al Colonizării, şi colonist în judeţul Constanţa/ Tulcea, în perioada 1947-1949- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene Constanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz

– În situaţia în care recolonizarea s-a produs în centrele de recolonizare Suceava sau Timişoara, se vor depune documente eliberate de serviciile judeţene Suceava sau Timiş ale Arhivelor Naţionale cu privire la bunurile atribuite colonistului cu ocazia stabilirii acestuia în localităţile din aceste judeţe, respectiv: proces verbal de punere în posesie din perioda 1941-1950 pentru terenuri şi gospodării primite de colonişti de la statul român la recolonizare sau alte documente.

Titlul de proprietate obţinut în temeiul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005) de oricare dintre moştenitorii colonistului şi care să provină de la proprietarul bunurilor abandonate statului bulgar (de la autor). Se va preciza provenienţa acestor bunuri pentru care au fost emise titlurile de proprietate, respectiv: dobândite prin reforma agrară, recolonizare, prin cumpărare cu act autentic de la persoane fizice;
Extras din Tabloul evacuaţilor din Cadrilater stabiliţi în unul din centrele de colonizare din judeţul Constanţa sau Tulcea, trecuţi în Registrul repertor cu toate avansurile şi ajutoarele în natură şi bani în contul despăgubirilor, în care să figureze colonistul- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene Constanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;
Extras din Tabelul de colonişti din Cadrilater şi stabiliţi în unul din centrele de colonizare din judeţul Constanţa sau Tulcea în care să figureze colonistul- act întocmit de Oficiul de Cadastru Constanţa sau Tulcea- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene Constanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;
Fişa de debitare şi compensaţie a colonistului întocmită de Ministerul Agriculturii prin Serviciul deplasării populaţiei şi Reformei agrare din cadrul Direcţiei circulaţiei bunurilor- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene Constanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;
Declaraţie notarială, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform modelului de mai jos.

Acte pentru dovedirea calităţii de moştenitor

Dovada calităţii succesorale faţă de colonistul/fostul proprietar de pe urma căruia se solicită acordarea de compensaţii, se face prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 164/2014.

Declaraţie Notarială Autentificată

DECLARAŢIE NOTARIALĂ AUTENTIFICATĂ DATĂ DE

MOŞTENITORII LEGALI, CONFORM ART. 4 ALIN. (3) DIN LEGEA NR. 9/1998, după următorul model :

Subsemnatul (a) ______________, cetăţean român, domiciliat în ________, posesor al CI/BI/paşaport seria ___, nr. ____, eliberat de_____, la data de _____, cunoscând prevederile art. 326 Noul Cod Penal cu privire la fals în declaraţii, declar pe proprie răspundere, în calitate de propritar (sau moştenitor legal, testamentar al defunctului proprietar _______) următoarele:

Bunurile imobile (construcţii şi terenuri) abandonate în localitatea _______ în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova în 7 septembrie 1940, constau din:

– descrierea locuinţei, respectiv: numărul de camere, anexe, suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, întinderea terenului aferent locuinţei etc.;

– descrierea SAD-urilor (moară, cârciumă, atelier fierărie, atelier croitorie, măcelărie, cramă, restaurant, cabinet, magazin, brutărie, fabrică etc.), respectiv: suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, suprafaţă teren aferent etc.;

– întinderea terenului agricol, suprafeţele de teren cultivate, concret, pe soiuri.

Recoltele abandonate constau din:

– numărul pomilor fructiferi;

– suprafaţa pepinierei de pomi fructiferi altoiţi sau numărul puieţilor;

– se va menţiona dacă s-au primit sau nu compensaţii de fostul proprietar, făcându-se descrierea amănunţită a acestora, sau în natură, menţionându-se şi valoarea lor;

– se va menţiona dacă este unic moştenitor sau dacă mai sunt şi alţii, arătând numele, prenumele şi domiciliul acestora;

– se va menţiona dacă alţi moştenitori au depus cereri având acelaşi obiect, la alte comisii judeţene, precizându-se numele acestora, comisia la care au depus cererea, precum şi dacă în urma cererii au obţinut o hotărâre emisă de comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti, iar în cazul în care au obţinut o hotărâre, dacă această hotărâre a fost sau nu validată de Comisia centrală ori de Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor;

– se va menţiona dacă vreunul dintre moştenitori a depus sau nu cerere în temeiul Legii nr. 18/1991, al Legii nr. 169/1997, al Legii nr. 1/2000 sau al legii nr. 247/2005, pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, precizându-se dacă aceasta a fost soluţionată, precum şi localitatea, suprafaţa, provenienţa.

Acte necesare soluţionării cererii formulate in temeiul Legii nr.290/2003

– Cerere adresată Prefectului, preşedintele Comisiei;

– Înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care se solicită acordarea de compensaţii băneşti, respectiv acte care să ateste existenţa dreptului la despăgubiri, certificate de autorităţile competente, având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „cetăţenii români (…) au dreptul la despăgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietatea lor (…), precum şi pentru recolta neculeasă din anul părăsirii forţate a bunurilor, în condiţiile prezentei legi”, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 164/2014, potrivit cărora „cererile (…) se analizează şi se soluţionează pe baza actelor care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, certificate de autorităţile competente, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate.” (contracte de vânzare-cumpărare, acte de donaţie, extrase de carte funciară, cadastru, schiţe cadastrale, planuri de situaţie, autorizaţii de construcţie, contracte de arendă, titluri de împroprietărire sau orice alt act din care să rezulte proprietatea, certificate, adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale ale Republicii Moldova, Arhiva Municipală de Stat Chişinău, Arhivele de Stat ale Regiunii Cernăuţi, Arhivele de Stat ale Regiunii Odessa, Departamentul Ismail, precum şi adeverinţe sau certificate de arhivă eliberate de primăriile localităţilor unde au fost situate bunurile pentru care se solicit acordarea de compensaţii băneşti, având ca temei studierea fondurilor arhivistice.

Pentru terenurile forestiere (păduri), sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. (6) din Legea nr. 290/2003, potrivită cărora este admisă numai proba cu înscrisuri: acte de proprietate, extrase de carte funciară, cadastru, registre şi alte evidenţe ale amenajamentelor silvice etc, cu dată certă, din perioada respectivă;

– Documente eliberate de autoritățile abilitate (chitanțe de plată a impozitelor pentru perioada anterioară anului refugiului, eliberate de administrațiile financiare locale, certificate/adeverințe eliberate de Arhiva Națională a Republicii Moldova/ Arhiva de Stat a Regiunii Cernăuți/ Arhiva de Stat a Regiunii Odesa, Departamentul Ismail – după caz sau de primăria localității unde erau situate bunurile, pe baza documentelor predate de administrațiile financiare, etc.), care să probeze continuitatea dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care se depun înscrisuri doveditoare, respectiv a faptului că acestea se aflau în proprietatea autorilor la data refugiului definitiv în România/la data cedării definitive a hotărârilor, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) din HG nr. 1120/2006, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora, “pentru a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare, persoanele îndreptățite trebuie să facă dovada că au avut în proprietate, la momentul refugiului, bunurile pentru care se solicită acordarea măsurilor reparatorii.”

– Înscrisuri prin care se face dovada refugiului definitiv în România al foştilor proprietari ai bunurilor pentru care se solicită acordarea de compensaţii, în perioada de referinţă a legii (iunie-iulie 1940, respectiv martie – 23 august 1944) , respectiv dovada că bunurile pentru care se solicită despăgubiri au fost sechestrate, reţinute sau rămase în teritoriile cedate ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 4 din Legea nr. 164/2014.

Potrivit Îndrumărilor comunicate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin adresa nr. 856/2007, dovada refugiului se poate face cu următoarele înscrisuri: dovada luării în evidenţa populaţiei de organele de specialitate ale localităţii unde s-au stabilit refugiaţii (adeverinţe de arhivă sau certificate eliberate de primăriile localităţilor unde s-au stabilit iniţial refugiaţii), carnet de refugiat sau buletin nominal de evacuare, emis de Comisariatul Naţional pentru Evidenţa Populaţiei venite din Basarabia şi Bucovina de Nord, foi de călătorie eliberate de statul român pentru persoanele respective sau carnet de muncă, în situaţia în care refugiaţii erau funcţionari de stat.

În situaţia în care defunctul/defuncţii au fost deportaţi în perioada de referinţă a legii, se va anexa la dosar certificatul de deces al acestora şi certificatul de reabilitare pentru aceştia emis de Procuratura Republicii Moldova sau Ucraina, după caz, iar pentru persoanele care se aflau concentrate în armata română în perioada de referință a legii (1940- 1944) se vor anexa documente eliberate de Arhivele Ministerului Apărării Naționale – UM 02405 Pitești, care să probeze aceste aspecte

– Înscrisuri doveditoare ale calităţii succesorale faţă de defuncţii – foşti proprietari ai bunurilor pentru care se solicită acordarea de compensaţii, având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 164/2014, potrivit cărora „Dovada calităţii de moştenitor se face prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate”;

– Declaraţie notarială autentificată în nume propriu, cf. art. 5 alin. (1) din Legea nr. 290/2003, asumată de moştenitorii legali, conform modelului de mai jos

– Declaraţie notarială autentificată, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 290/2003 a doi martori – opţional/sau în cazurile în care comisia solicită lămuriri cu privire la anumite aspecte legate de refugiu, proprietăţi şi evaluarea bunurilor, conform modelului de mai jos.

DECLARAŢIE NOTARIALĂ AUTENTIFICATĂ DATĂ DE MOŞTENITORII LEGALI, CONFORM ART.5 ALIN. (1) DIN LEGEA NR. 290/2003, prin care să se arate:

– că declarantul este fiica/fiul/nepotul/nepoata proprietarului,

– că bunurile constau : în teren agricol, casă, anexe, teren aferent, spaţii cu altă destinaţie decât de locuit, recolte neculese, soi/număr/suprafaţă de pomi fructiferi din livadă, suprafaţă vie etc,

– descrierea locuinţei : numărul de camere, anexe, suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, suprafaţă teren aferent etc,

– descrierea SAD-urilor (moară, cârciumă, atelier fierărie, atelier croitorie, cramă, cabinet, fabrică) suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, suprafaţă teren aferent etc,

– terenul agricol cultivat, recoltele abandonate, soiul/numărul pomilor fructiferi pe suprafeţe,

– numele, gradul de rudenie al tuturor celorlalţi moştenitori (în viaţă şi decedaţi), precum şi adresa de domiciliu,

– dacă s-au mai depus şi alte cereri în temeiul Legii nr.290/2003 la Comisia municipiului Bucureşti sau la alte Comisii judeţene,

– opţiunea pentru trei din recoltele de grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, viţă de vie, in, tutun, mac şi fructe, dacă este cazul,

– dacă s-au primit despăgubiri şi în ce constau acestea,

– titlul de proprietate pentru bunurile dobândite în temeiul legilor fondului funciar (Legea nr.18/1991, Legea nr.169/1997, Legea nr.1/2000, Legea nr.247/2005) de oricare din moştenitori (se va depune o copie a acestuia).

– că bunurile au fost sechestrate, reţinute sau rămase în teritoriile cedate – Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februiarie 1947 şi că nu au fost înstrăinate prin convenţii civile, încheiate prin liberul accord de voinţă între fostul proprietar sau moştenitorii acestuia şi o terţă persoană şi nici nu a rămas în detenţia altor rude sau persoane,

– data refugiului proprietarului.

DECLARAŢIA NOTARIALĂ AUTENTIFICATĂ, CONFORM ART. 5 ALIN. (1) DIN LEGEA NR. 290/2003, A DOI MARTORI

din care să rezulte :

– că au cunoştinţă de identitatea proprietarului şi a moştenitorilor acestuia,

– descrierea locuinţei : numărul de camere, anexe, suprafaţă, materiale de construcţie pentru fundaţie, pereţi, acoperiş, suprafaţă teren aferent etc,

– terenul agricol cultivat, recoltele abandonate, soiul/numărul pomilor fructiferi pe suprafeţe,

– data refugiului proprietarului şi a familiei acestuia

INFORMAŢII UTILE

Hotărârea Comisiei municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de înscrisurile şi documentele care au fost avute în vedere la emiterea acesteia, se comunică în termen de 30 de zile, Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, spre validare, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, tot în acest termen fiind comunicate hotărârile și către solicitanți/moștenitorii acestora, după caz.

În baza documentelor depuse la dosar, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor validează sau invalidează hotărârea Comisiei, şi, după caz, emite decizie de validare/invalidare, în tot sau în parte, sub semnătura vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor cu atribuţii de coordonare a aplicării Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, astfel ca informatiile cu privire la plata efectiva a despagubirilor, vor fi furnizate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, cu sediul in Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, Bucureşti.

Deciziile de validare/invalidare ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare. Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenţa secţiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acţiunii. (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/163856)

Plata efectivă a despăgubirilor propuse prin hotărâre se efectuează în tranșe anuale, pentru fiecare tranşă anuală, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emițând un titlu de plată. Plata sumelor stabilite prin titlurile de plată se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de cel mult 180 de zile de la data emiterii acestora, Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti neavând competenţe în acest sens.

Art. 6 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 instituie în sarcina comisiilor obligaţia soluţionării cererilor în ordinea înregistrării acestora : ”Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr.290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, soluţionează cererile de acordare a despăgubirilor, în ordinea înregistrării acestora şi, prin hotărâre, propun acordarea de despăgubiri sau respingerea cererilor.” http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/163856)

În conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 164/2014, se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 120 de zile, în care persoanele ce se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la comisiile abilitate potrivit legii. Termenul de decădere curge de la data la care persoanei i se comunică, în scris, care sunt documentele necesare soluţionării cererii (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/163856)

Componenţa Comisiei Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si a Legii nr. 290/2003, constituită conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 9/1998, este următoarea: directorul general al Direcţiei generale a finanţelor publice, directorul general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară, şeful Direcţiei judeţene a Arhivelor Naţionale, şeful Inspectoratului teritorial în construcţii, un consilier juridic desemnat de prefect, precum şi un notar public desemnat de Ministerul Justiţiei, la propunerea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Presedintele Comisiei este prefectul.

(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/14006)

Potrivit art. 34 din HG nr. 753/1998, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 9/1998 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/145860), Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii principale:

a) primesc cererile celor îndreptăţiţi să solicite compensaţii, le înregistrează într-un registru special deschis, formând un dosar pentru fiecare cauză;
b) verifică dacă actele depuse sunt cele stabilite de Legea nr. 9/1998 şi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3) şi la art. 5 din lege;
c) întocmesc un dosar special, potrivit prevederilor lit. a), pentru fiecare cerere şi numerotează actele primite, respectiv paginile dosarului;
d) pentru aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din prezentele norme metodologice, solicită depunătorilor să menţioneze în declaraţia pe propria răspundere dacă bunurile pretinse le aparţin în totalitate sau dacă există şi alţi coproprietari sau moştenitori ai acestora;
e) verifică actele depuse şi în baza acestora rezolvă cererile de acordare a compensaţiilor;
f) pot convoca petiţionarii sau alte persoane, în vederea lămuririi unor situaţii;
g) consemnează rezultatul evaluării într-un proces-verbal semnat de membrii acestora. Eventualele obiecţii se consemnează în notă separată, ambele acte trimiţându-se comisiei centrale;
h) trimit, în termen, spre validare comisiei centrale hotărârile privind propunerile de acordare a compensaţiilor, împreună cu dosarul, sub semnătura preşedintelui comisiei.

Datele de contact ale arhivelor din Republica Moldova şi Republica Ucraina (descarcă)