Atribuțiile prefectului

1.Conform art.252 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele categorii de atribuții:

  1. a) atribuţii privind asigurarea implementării la nivel local a politicilor guvernamentale şi respectării ordinii publice;
  2. b) atribuţii în exercitarea rolului constituţional de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale;
  3. c) atribuţii privind verificarea legalităţii actelor administrative ale autorităţiloradministraţiei publice locale şi atacarea actelor administrative pe care le consideră ilegale;
  4. d) atribuţii de îndrumare, la cererea autorităţiloradministraţiei publice locale, privind aplicarea normelor legale din sfera de competenţă;
  5. e) atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.

Totodată, Prefectul îndeplineşteşiatribuţiile prevăzute la art.258 din Cod şi de alte legi organice:

– sprijină, la cerere, în limita competenţei, autorităţileadministraţiei publice locale pentru evidenţiereapriorităţilor de dezvoltare economică teritorială;

– susţine, la cerere, acţiuniledesfăşurate de către serviciile publice deconcentrate, respectiv autorităţileadministraţiei publice locale în domeniul afacerilor europene;

– hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituţii similare din ţarăşi din străinătate, în vederea creşterii gradului de profesionalizare a instituţiei prefectului;

– îndeplineşteatribuţiile stabilite prin legi speciale în domeniul organizării şidesfăşurării alegerilor locale, parlamentare, prezidenţiale, alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, precum şi a referendumurilor naţionale ori locale;

– asigură desfășurarea în bune condiții a activității serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şievidenţapaşapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, precum și a activității de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative.

2.AnunțprivindeliberareaextraselormultilingveînbazaConvenției nr.16 a ComisieiInternațională de Stare civilă(document scanat) atașat

  1. Legislația aplicabilă:
  • Legea nr. 9/1998, privindacordarea de compensaţiicetăţenilorromânipentrubunuriletrecuteînproprietateastatuluibulgarînurmaaplicăriiTratatuluidintreRomâniaşi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cu modificărileșicompletărileulterioare;
  • 290/2003, privindacordarea de despăgubirisaucompensaţiicetăţenilorromânipentrubunurileproprietate a acestora, sechestrate, reţinutesaurămaseînBasarabia, Bucovina de Nord şiŢinutulHerţa, ca urmare a stării de războişi a aplicăriiTratatului de Pace întreRomâniaşiPuterileAliateşiAsociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificărileșicompletărileulterioare;
  • 164/2014 privindunele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţiicetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţiicetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şiŢinutulHerţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare;
  • HotărâreaGuvernuluinr. 753/1998 privindaprobareaNormelormetodologicepentruaplicareaLegiinr. 9/1998, republicată, cu modificărileşicompletărileulterioare;
  • HotărâreaGuvernuluinr. 1120/2006 privindaprobareaNormelormetodologicepentruaplicareaLegiinr. 290/2003, cu modificările şicompletărileulterioare.

Actenecesarepentrusoluționareacererii formulată întemeiulLegiinr. 290/2003

  • certificat de moştenitorsau de calitate de moştenitor de peurmafostuluiproprietar, precumşi de peurmaoricăruimoştenitordecedat al acestuia, sauhotărâreajudecătoreascărămasădefinitivăşiirevocabilă care săatesteaceastăcalitate, înconformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) dinLegeanr. 164/2014.
  • înscrisuridoveditoare ale dreptului de proprietatepentrubunurilesolicitate, respectivacte care săatesteexistenţadreptului la despăgubiri, certificate de autorităţilecompetente, avândînvederedispoziţiile art. 1 alin. (1) dinLegeanr. 290/2003, cu modificărileşicompletărileulterioare, potrivitcărora „cetăţeniiromâni (…) au dreptul la despăgubirisaucompensaţiipentrubunurileimobileavuteînproprietatealor (…), precumşipentrurecoltaneculeasă din anulpărăsiriiforţate a bunurilor, încondiţiileprezenteilegi”, coroborate cu cele ale art. 4 din Legeanr. 164/2014, potrivitcărora „cererile (…) se analizeazăşi se soluţioneazăpebazaactelor care atestăexistenţadreptului la despăgubiri, certificate de autorităţilecompetente, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate” (acte de proprietate, certificate/adeverinţe de arhivăînsoţite de actele care stau la bazaeliberăriiacestora, nu declaraţii de martor).
  • înscrisuridoveditoare ale continuităţiidreptului de proprietateasuprabunurilorpentru care se solicitădespăgubiri, respectivcăacestea se aflauînproprietateaautorului (fostuluiproprietar) la momentulcedării definitive a teritoriuluiBasarabiei, Bucovinei de Nord și a ȚinutuluiHerța, potrivitdispoziţiilor art. 2 alin. (1) dinNormelemetodologicepentruaplicareaLegiinr. 290/2003, aprobateprinHotărârea de Guvernnr. 1120/2006, cu modificărileşicompletărileulterioare, conform cărora „pentru a beneficia de măsurilereparatoriiprevăzute de Legeanr. 290/2003, cu modificărileşicompletărileulterioare, persoaneleîndreptăţitetrebuiesăfacădovadacă au avutînproprietate, la momentulrefugiului, bunurilepentru care se solicităacordareamăsurilorreparatorii”.

Acest aspect se dovedeşte cu chitanţe de plată a impozitelorpentruperioadaanterioară a refugiuluiemise de administraţiafinanciarăcorespunzătoaresau cu oricealteînscrisuri (nu declarații) care, coroborateîntreele, sădovedeascăfaptulcăbunuriledovedite se regăseauînpatrimoniulfamiliei la momentulrefugiului.

  • înscrisuridoveditoare ale refugiuluidefinitivînRomânia al foștilorproprietariînperioada de referinţă a legiişi ale doveziicăbunurilepentru care se solicitădespăgubiri au fostsechestrate, reţinutesaurămaseînteritoriilecedate ca urmare a stării de războişi a aplicăriiTratatului de Pace întreRomâniaşiPuterileAliateşiAsociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, avândînvedereprevederile art. 1 alin. (1) dinLegeanr. 290/2003, cu modificărileşicompletărileulterioare, coroborate cu cele ale art. 4 din Legeanr. 164/2014, potrivitcărora „Cererileaflateîn curs de soluţionare la comisiilejudeţene, respectiv a municipiuluiBucureştipentruaplicarea (…) Legiinr. 290/2003, cu modificărileşicompletărileulterioare, se analizeazăşi se soluţioneazăpebazaactelor care atestăexistenţadreptului la despăgubiri, certificate de autorităţilecompetente, acte care pot fi completate cu declaraţii ale martorilor, autentificate.”

PotrivitÎndrumărilorcomunicate de AutoritateaNaţionalăpentruRestituireaProprietăţilorprinadresanr. 856/2007, dovadarefugiului se poate face cu următoareleînscrisuri: dovadaluăriiînevidenţapopulaţiei de organele de specialitate ale localităţiiunde s-au stabilitrefugiaţii (adeverinţe de arhivăsau certificate eliberate de primăriilelocalităţilorunde s-au stabilitiniţialrefugiaţii), carnet de refugiatsaubuletin nominal de evacuare, emis de ComisariatulNaţionalpentruEvidenţaPopulaţieivenite din Basarabiaşi Bucovina de Nord, foi de călătorieeliberate de statulromânpentrupersoanele respective sau carnet de muncă, însituaţiaîn care refugiaţiieraufuncţionari de stat.

Precizămcăperioada de referinţăpentruaplicabilitateaLegiinr. 290/2003 este 26 iunie- 28 iulie 1940 (primulrefugiu), cândArmataRoşie a ocupat Bucovina de Nord, respectivmartie-august 1944, cândArmataRoşie a ocupat din nouBasarabia, Bucovina de Nord şiŢinutulHerţa (al doilearefugiu, definitiv), acestafiindconsideratmomentulîncheieriirefugiului.

Pentru persoanele deportate în perioada de referință, se va depune certificat de deces şi certificat de reabilitare eliberat de Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Pentru persoanele concentrate pe front, se va depune o adeverinţă/un certificat eliberat/ă de Unitatea Militară nr. 02405 care cuprinde Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice „General Radu Rosetti”, având următoarele date de contact: UM 02405, Aleea Poarta Eroilor nr. 14-16, Piteşti, jud. Argeş.

Declarație model(document scanat)

Acte necesare pentru soluţionarea cererii formulată în temeiul Legii nr. 9/1998

 

A.Acte doveditoare ale proprietăţilordeţinute în Cadrilater

– Situaţie de avere imobilă rurală a locuitorului (colonistului) întocmită de Comisia mixtă româno-bulgară pe baza actelor autentice, cu menţiunile făcute de comisie şi clarificări cu privire la capitolul “Datorii”- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz;

-Declaraţiunea din septembrie 1940, cu caracter de inventar al bunurilor abandonate pe teritoriul statului bulgar – exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţene ale Arhivelor Naţionale, după caz;

-Tablou de recolte neculese şi abandonate în Bulgaria, în care să figureze colonistul- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţeneConstanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;

-Lista Anexă la Tratatul de la Craiova cu Tabloul cu imobilele din mediul urban abandonate pe teritoriul statului bulgar, în care să figureze colonistul- exemplarul eliberat de Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Potrivit art. IV paragraful 5 din Anexa C la Tratatul dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumită Acord privitor la schimbul de populatiune Română şi Bulgară, „Proprietatea imobiliară urbană, aparţinândpopulaţiunilorfacând obiectul prezentului Acord, rămâne proprietatea privată a actualilor proprietari şi, în consecinţă, supusă legilor ţării unde se află situată”. Pentru această situaţie, nu au fost emise decizii nominale.

– Situaţiafoştilor proprietari ai bunurilor abandonate pe teritoriul statului bulgar ce nu au avut calitatea de coloniştiPotrivit art. V din Tratatul dintre România şi Bulgaria semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 „Bunurile rurale- proprietăţi clădite şi neclădite- situate în judeţeleDurostorşi Caliacra (în delimitarea lor dinainte de 14 iunie 1925) dobândite potrivit legilor române şiaparţinând tuturor românilor ce nu sunt cuprinşi în transferul de populaţiuni, vor putea fi lichidate liber şi nesilit de către proprietarii lor, fără piedici ce ar rezulta din dispoziţiuni legislative sau administrative bulgare, într-un termen de 18 luni, cu începere de la schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de faţă. După expirarea acestui termen, autorităţile bulgare vor putea expropria aceste proprietăţi, în schimbul unei juste şi prealabile despăgubiri, stabilită după evaluările făcute de Comisiunea Mixtă pentru schimbul de populaţiuni.”

Astfel, cei care nu şi-au lichidat proprietăţile au putut beneficia de privilegiul depunerii actelor corespunzătoare la Comisia Mixtă româno-bulgară care, în urma verificărilor efectuate, a emis în final, Decizia de acceptare sau respingere. Pentru această categorie de proprietari, înscrisurile doveditoare sunt:

  • Procesul verbal de inventariere, pe baza actelor autentice a proprietăţii rurale în cauză;
  • Certificatul de identificare cadastrală şi evaluare;
  • Decizia de acceptare nominală şi care să cuprindă bunurile evaluate.

De reţinut este că Decizia de recunoaştere a beneficiului art. V din Tratat nu constituie o dovadă a nelichidării proprietăţilor dacă nu au fost îndeplinite celelalte condiţii.

  • Contract de vânzare-cumpărare încheiat între Oficiul Naţional al Colonizării şi colonist, anterior anului 1940- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale.

B.Acte doveditoare ale bunurilor primite în România, ca despăgubiri, după recolonizare

În situaţia în care recolonizarea s-a produs în centrele de recolonizare Constanța sau Tulcea: contracte de vânzare-cumpărare încheiate între statul roman, prin Ministerul Agriculturii şi Domeniilor- Oficiul Naţional al Colonizării şi colonist în judeţulConstanţa/ Tulcea, în perioada 1947-1949- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţeneConstanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz.

În situaţia în care recolonizarea s-a produs în centrele de recolonizare Suceava sau Timişoara: documente eliberate de serviciile judeţene Suceava sau Timiş ale Arhivelor Naţionale cu privire la bunurile atribuite colonistului cu ocazia stabilirii acestuia în localităţile din aceste judeţe, respectiv: proces verbal de punere în posesie din perioda 1941-1950 pentru terenuri şi gospodării primite de colonişti de la statul român la recolonizare.

-Titlul de proprietate obţinut în temeiul legilor fondului funciar (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 169/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005) de oricare dintre moştenitorii colonistului şi care să provină de la proprietarul bunurilor abandonate statului bulgar (de la colonist). Se va preciza provenienţa acestor bunuri pentru care au fost emise titlurile de proprietate, respectiv: dobândite prin reforma agrară, recolonizare, prin cumpărare cu act autentic de la persoane fizice;

-Extras din Tabloul evacuaţilor din Cadrilater stabiliţi în unul din centrele de colonizare din judeţulConstanţa sau Tulcea, trecuţi în Registrul repertor cu toate avansurile şi ajutoarele în natură şi bani în contul despăgubirilor, în care să figureze colonistul- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţeneConstanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;

-Extras din Tabelul de colonişti din Cadrilater şistabiliţi în unul din centrele de colonizare din judeţulConstanţa sau Tulcea în care să figureze colonistul- act întocmit de Oficiul de Cadastru Constanţa sau Tulcea- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţeneConstanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;

-Fişa de debitare şicompensaţie a colonistului întocmită de Ministerul Agriculturii prin Serviciul deplasării populaţieişi Reformei agrare din cadrul Direcţieicirculaţiei bunurilor- exemplarul eliberat de Arhivele Naţionale sau de serviciile judeţeneConstanţa sau Tulcea ale Arhivelor Naţionale, după caz;

– Declaraţie notarială, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform modelului anexat.

  1. Acte pentru dovedirea calităţii de moştenitor

-înscrisuri doveditoare ale calităţii succesorale față de colonistul/fostul proprietar de pe urma căruia se solicită acordarea de compensaţii, având în vedere prevederile art. 1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 164/2014, potrivit cărora: „Dovada calităţii de moştenitor se face prin certificatul de moştenitor, prin certificatul de calitate de moştenitor sau prin hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care se atestă această calitate”.

Declaratie model(document scanat)

Ordin prefect privind componenta Comisiei( document scanat)